Calendar cultural 2015 ( 154 )

Nikita Sergheevici Mihalkov (n. 21 octombrie 1945, Moscova) (în rusă Никита Сeргеевич Михалков) este un actor și regizor de film rus, laureat al premiului Oscarpentru filmul Soare înșelător.

The Wizard of Oz

 

The Wizard of Oz (Vrăjitorul din Oz) este un film american muzical-fantastic bazat pe povestea The Wonderful Wizard of Oz (Minunatul Vrăjitor din OZ) scrisă de L. Frank Baum. Regizorul principal a fost Victor Fleming. Rolurile din film sunt interpretate de Judy Garland, Ray Bolger,Jack Haley, Bert Lahr, și Frank Morgan cu Billie Burk, Margaret Hamilton, Charley Grapewin, Clara Blandick și cântăreți de statură mică.

Filmul prezintă școlărița Dorothy Gale (Judy Garland), care locuiește la o fermă din Kansas, alături de matușa Em și unchiul Henry, și care visează la un loc mai bun undeva dincolo de curcubeu. După ce a fost luată de otornadă și și-a pierdut cunoștința, Dorothy visează ca ea, câinele ei Toto și casa zboară spre tărâmul magic din Oz. Acolo, Zâna cea Buna din nord, Glinda (Billie Burk), o sfătuiește pe Dorothy să urmeze cărarea din cărămizi galbene până la Orașul de Smaragd, unde se va întâlni cu vrăjitorul din Oz, singurul care poate să o trimită acasă, în Kansas. În timpul călătoriei, îi întâlnește pe Scarecrow (Sperietoarea de ciori), Tin Man (Omul de tinichea) și un Leu laș, care o însoțesc, în speranța că vor căpăta și ei ceea ce le lipsește: un creier, o inimă și curaj). În acest răstimp, pesonajele încearcă să se ferească de Vrajitoarea cea rea dinVest(Margaret Hamilton), care vrea să-și însușească pantofii de rubinprimiți de Dorothy de la Glinda.

2001: A Space Odyssey

Când un monolit negru este descoperit sub suprafaţa Lunii, devine evident că a fost îngropat intenţionat de către o inteligenţă extraterestră. Curând oamenii de ştiinţă îi identifică punctul de origine, planeta Jupiter, iar o echipă de cercetători este trimisă în expediţie pentru a o cerceta. Cercetătotul David Bowman descoperă greşeli în sistemul de comunicaţii al navei expediţiei şi află mai multe decât şi-ar fi dorit să ştie.

• Regia

  Stanley Kubrick

• Cu

  Keir Dullea, Gary Lockwood, William Sylvester,Leonard Rossiter

Le fabuleux destin d’Amélie Poulain

 

Faceţi cunoştinţă: ea este Amelie. Amelie nu a fost o fetiţă ca oricare alta. Mama – nevricoasă şi permanent stresată; tatăl – medic, nu o atingea decât când îi făcea controlul medical lunar. Amelie a avut un singur prieten – un peştişor sinucigaş. Şi-a văzut, aşadar, peştişorul roşu preferat alunecând şi dispărând într-un canal al Senei, şi-a văzut apoi mama murind pe pavajul de la Notre-Dame şi tatăl deprimat care îşi revărsa toată afecţiunea asupra unui pitic de grădină.
Amelie a crescut acum şi a devenit chelneriţă în Montmartre, într-un bar ţinut de o fostă dansatoare de circ. Viaţa lui Amelie este simplă: îi place la nebunie să spargă crusta cremei de zahăr ars, sa arunce cu pietricele în Sena, să se uite la oameni şi să-şi lase imaginaţia să zburde.
Viaţa ei pare plictisitoare, dar OK. Până într-o zi, când descoperă o cutie veche cu amintiri din copilăria cuiva pe care nu îl cunoaşte. Atunci totul se schimbă. Jocul lui Amelie începe.
Mai ţii minte ce făceai pe 31 august 1997? Căci Amelie nu are cum să uite. E ziua în care a hotărât că are o misiune pe această lume: să schimbe vieţile celor din jur. Căci, la douăzeci de ani – lovitură de teatru! Amelie îşi descoperă ţelul în viaţă: să îndrepte viaţa celor din jurul ei. Şi născoceşte tot felul de stratageme ca să intervină neştiută în existenţa celor care o înconjoară. Printre ei, portareasa care-şi duce zilele abţiguindu-se cu vin de Porto, în tete-a-tete cu un câine împăiat, Georgette, o tutungereasă ipohondră, sau vecinul lui Amelie poreclit „omul de sticlă”, care nu trăieşte decât prin intermediul unei reproduceri după Renoir.

Amelie are acum o misiune. Aşadar, îşi va elibera prietena de o relaţie tulbure cu un tip pe care îl va arunca într-o pasiune nebună pentru altcineva. Va fura piticul de grădina al tatălui ei şi îl va trimite într-o călătorie. Va scrie scrisori de dragoste unei femei de la un bărbat pe care acesta nu îl va cunoaşte niciodată.
Dar misiunea lui Amelie e dată peste cap de întâlnirea cu un băiat ciudat, Nino Quincampoix (Mathieu Kassovitz). Angajat temporar într-un „tren fantomă” şi într-un sex-shop, Nino colecţionează fotografiile aruncate în jurul automatelor de fotografii şi încearcă disperat să dea de urma unui necunoscut ale cărui fotografii le găseşte peste tot, când misiunea lui e dată peste cap de întâlnirea cu Amelie.
Amelie e fascinată de Nino, dar preferă să se joace de-a v-aţi-ascunselea cu el, în loc să-şi dezvăluie adevărata identitate. După mai multe încercări de a se apropia de el, se răzgândeşte. Din fericire, „omul de sticlă” care o urmăreşte printr-un binoclu ştie că jocul nu este de ajuns pentru Amelie şi o împinge în braţele lui Nino.

The Dark Knight

O urmare a hitului de acţiune Batman Begins, Cavalerul negru îi reuneşte pe regizorul Christopher Nolan şi pe starul Christian Bale, care reia în această nouă peliculă rolul lui Bruce Wayne/Batman.

Cu ajutorul locotenentului Jim Gordon şi a hotărâtului procuror districtual, Harvey Dent, Batman începe lupta împotriva crimei organizate din Gotham City pentru a o strârpi definitiv. Iniţial, triumviratul se dovedeşte a fi eficient, dar în curând cei trei devin ţinta unui geniu al răului, cunoscut sub numele de Joker, care aruncă oraşul în anarhie, forţându-l pe Cavalerul negru să încalce fragila graniţă dintre erou şi răzbunător.

Heath Ledger (Brokeback Mountain), nominalizat la premiul Academiei, îl întruchipează pe arhetipul răului, The Joker, iar Aaron Eckhart îl interpretează pe procurorul Harvey Dent. Maggie Gyllenhaal se alatură şi ea distribuţiei în rolul lui Rachel Dawes. În Cavalerul negru revin mulţi actori din Batman Begins, cum ar fi Gary Oldman, în rolul locotenentului Jim Gordon; Michael Caine, câştigătorul premiului Oscar (The Cider House Rules) în rolul lui Alfred, şi premiatul cu Oscar, Morgan Freeman (Million Dollar Baby) în rolul lui Lucius Fox.

Warner Bros. Pictures prezintă, în asociere cu Legendary Pictures, o producţie Syncopy, filmul lui Christopher Nolan, Cavalerul negru. Nolan a regizat filmul după un scenariu de Jonathan Nolan şi Christopher Nolan şi o povestire de Christopher Nolan & David S. Goyer. Charles Roven, Emma Thomas şi Christopher Nolan sunt producătorii, iar Benjamin Melniker, Michael E. Uslan, Kevin De La Noy şi Thomas Tull sunt producătorii executivi. Cavalerul negru este inspirat din personajele benzilor desenate publicate de DC Comics. Batman a fost iniţial creat de Bob Kane.

Echipa de creaţie din spatele camerei de filmat include: un dublu-nominalizat la premiul Oscar pentru imagine Wally Pfister (The Prestige, Batman Begins), scenograful nominalizat la Oscar, Nathan Crowley (The Prestige), monteurul nominalizat la Oscar, Lee Smith (Master and Commander: The Far Side of the World) şi designerul de costume, premiat cu Oscar, Lindy Hemming (Topsy-Turvy). Muzica a fost realizată de Hans Zimmer (The Lion King, Gladiator), câştigător şi multiplu nominalizat la premiului Oscar şi de James Newton Howard (Michael Clayton, The Fugitive), de şapte ori nominalizat la Oscar, care a participat şi la realizarea filmului Batman Begins.

Şase secvenţe din Cavalerul negru au fost filmate cu camere IMAX®, inclusiv primele şase minute ale filmului. Aceasta marchează începutul folosirii parţiale a camerelor IMAX în filme artistice majore, ceea ce reprezintă o integrare revoluţionară a celor două formate de film. IMAX Experience® va părea în IMAX DMR (letterbox), în timp ce scenele filmate cu camere IMAX pe film de 15/70mm se pot mări pe verticală pentru a ocupa întreg ecranul IMAX, care poate deveni gigantic (dimensiunea a opt etaje), pentru a da o senzaţie neobişnuită spectatorilor de film.

Comoara din Sierra Madre

Veniti sa lucreze in Mexic, Dobbs si Curtin intalnesc un batran cautator de aur,care ii ispiteste cu promisiunea unor zacaminte fabuloase. Cei doi investesc ultimul ban in aceasta aventura, pornind alaturi de noul lor prieten intr-o expeditie cu sfarsit neasteptat.

Premii :
Oscar – rol secundar masculin – Walter Huston
Oscar – regizor – John Huston
Oscar – scenariu – John Huston
Nominalizare Oscar – cel mai bun film – Henry Blanke
Golden Globe – rol secundar masculin – Walter Huston
Golden Globe – regizor – John Huston
Golden Globe – cel mai bun film – Henry Blanke

The Great Dictator

O satira a lui Charlie Chaplin la adresa lui Hitler, in care un evreu este ales sa fie sosia dictatorului Adenoid Hynkel, ce conduce statul Tomania. Un biet barbier evreu este arestat de nazisti si dus in lagar alaturi de prietenul sau, un fost soldat tomanez arestat pentru ca era prea prietenos cu evreii. In tara vecina, Bacteria, dictatorul Napaloni se pregateste pentru a-l ajuta pe Hynkel in planurile lui de a conduce lumea. Hynkel pleaca spre Osterlich, iar cei doi prieteni reusesc sa scape din inchisoare imbracati in haine de ofiteri. Pe traseu sunt culesi de fortele tomaniene, care il confunda pe evreu cu dictatorul, asa ca este pus la comanda trupelor. Mai mult, toata lumea asteapta cu nerabdare discursul „dictatorului” la radio.

The Bodyguard

Bodyguard (1992) (denumire originală The Bodyguard) este un film american romantic-thriller cu Kevin Costner și Whitney Houston în rolurile principale. Costner interpretează rolul unui fost agent secret care este angajat ca bodyguard pentru a proteja pe Rachel Marron (Whitney Houston), o vedetă a muzicii ușoare, care este amenințată de un necunoscut. Lawrence Kasdan a scris scenariul în anii 1970, inițial pentru a fi interpretat de Steve McQueen și Diana Ross. Filmul este regizat de Mick Jackson și reprezintă debutul actoricesc al lui Houston, o fostă câștigătoare a premiului Grammy pentru R&B. În România a avut premiera la 23 aprilie 1993.

Calendar cultural 2013 ( 115 )

Federico Fellini (n. 20 ianuarie 1920 la Rimini, Italia – d. 31 octombrie 1993 laRoma) a fost un reputat regizor și scenarist italian, laureat al mai multor premii internaționale, între care și premiul Oscar (pe care l-a câștigat de patru ori, al cincilea primindu-l onorific). Fellini a avut una dintre cele mai mari influențe asupra viziunii cinematografice a secolului trecut.

The Great Escape

Marea evadare este unul dintre cele mai captivante filme de razboi facute la Hollywood. Este greu de spus ce a contribuit mai mult la longevitatea filmului in preferinta publicului: exceptionala poveste a ofiterilor aliati care au pus la punct timp de un an una din cele mai incredibile evadari dintr-un lagar de prizonieri din Germania sau distributia, care a adunat staruri a caror faima a ramas neclintita pana astazi.

Povestea din care s-a inspirat filmul este reala si incredibila totodata. In 1944, un grup de ofiteri aliati prizonieri au organizat evadarea din Stalag Luft III, unul din cele mai bine pazite lagare de prizonieri din Germania. Pregatirile au durat un an si au implicat participarea a peste 600 de oameni, care au lucrat zi si noapte la desenarea hartilor, falsificarea actelor, coaserea hainelor civile si nu in ultimul rand la fabricarea uneltelor si saparea celor trei tunele catre libertate. Tunelele au fost sapate la o anumita adancime, ca sa fie la adapost de detectoarele de sunet si au avut in jur de 400 metri in lungime. Nenumarate detalii au fost puse la punct cu minutiozitate: scoaterea pamantului din tunel, sistemul de iluminare si ventilatie… Pe cat de nebunesc a parut acest plan, cu tot atata tenacitate a fost dus la indeplinire.

Un detaliu insa a zadarnicit succesul total al operatiunii. Unul dintre tunele se termina cu vreo 24 de metri inainte de liziera padurii, unde oamenii ar fi iesit fara griji, la adapost. Asa evacuarea s-a facut mai greu, fiind nevoiti sa iasa unul cate unul, cand santinela se intorcea cu spatele la padure. Un raid aerian a parut sa le fie favorabil, mai ales ca nemtii au oprit curentul, dar unul dintre prizonieri s-a panicat si a blocat iesirea din tunel. Apoi cand au inceput sa iasa, un altul a scapat o servieta si a atras atentia nemtilor.

In final au reusit sa scape 76 din cei 200 de prizonieri care au incercat sa evadeze. 50 au fost executati. Ceilalti au fost prinsi si inchisi din nou in lagar.

Premii :
Nominalizare Oscar – montaj – Ferris Webster
Nominalizare Golden Globe – cel mai bun film drama

Psycho

Anthony Perkins îl interpretează pe nebunul Norman Bates, ale cărui casă şi motel sunt cele mai neindicate locuri pentru a-ţi petrece o seară liniştită. Nimeni nu ştie asta mai bine decât Marion Crane (Janet Leigh), ghinionista călătoare a cărei drumeţie ia sfârşit în celebra scenă din duş, în această adaptare după romanul omonim de Robert Bloch.

Mai întai un detectiv privat (Martin Balsam), apoi sora lui Marion (Vera Miles) pornesc în căutarea ei până când suspansul şi teroarea ating cote maxime, în momentul demascării ucigaşului.
Cel mai celebru thriller din istoria cinematografului, cu soluţii regizorale încă şi azi proaspăte şi surprinzătoare, un film care a inspirat generaţii de regizori. Mai nou s-a făcut o variantă modernă, cu scena duşului filmată identic ca la Hitchcock, violentă şi controversată (ca să nu mai pomenim de sutele de parodii).

„În Psycho m-au interesat destul de puţin subiectul şi personajele. Ceea ce m-a interesat a fost să impresionez publicul cu ajutorul montajului, al imaginii, al benzii sonore şi a tot ceea ce este pur tehnic. Este o mare satisfacţie pentru noi să folosim arta cinematografică pentru a crea emoţie. Şi în Psycho am reuşit acest lucru.” – Alfred Hitchcock, 1966 (Le Cinema selon Hitchcock)

Nominalizare la premiul Oscar pentru cel mai bun regizor (Alfred Hitchcock), 1961. Premiul Globul de Aur pentru rol secundar (Janet Leigh), 1961.

Garnitura

 

Ma amuza teribil unele filme SF in care masinarii ultrasofisticate mai scot ( rusinate, binenteles! ) din cind in cind cite un jet de abur, fum, gaz sau ce-o fi ala.

O nava cosmica pentru care viteza luminii e floare la ureche sau o masinarie care te poate teleporta in fractiuni de secunda de pe o planeta pe alta printr-o gaura de vierme emit frecvent astfel de gaze.

Peste citeva sute de ani inginerii vor fi in stare sa construiasca asemenea masinarii dar vor cadea pe spate in fata unei banale garnituri!

….dupa parerea scenaristilor!

Blade Runner

Intr-un viitor cyberpunk al lumii, bazat pe tehnologie avansata si inteligenta artificiala, omul a descoperit tehnologia crearii de clone umane, folosite pentru coloniile din spatiu, dar cu durata de viata limitata. In Los Angeles-ul anului 2019 Deckard ( Harrison Ford ) este un Blade Runner, un politist specializat in descoperirea replicantilor. Desi voia sa se retraga, Deckard este obligat sa revina cand cinci clone evadeaza dintr-o colonie extraterestra si ajung pe Pamant.

Cineva spunea ca Philip K. Dick e un filozof care a ales literatura pentru a-si exprima ideile iar Blade Runner este cea mai buna ecranizare dupa vreuna din cartile sale. Filmul trebuie patruns in profunzime, pana in substraturile sale filozofice despre moarte, umanitate si eternitate/efemeritate. De fapt foarte important la acest film este contributia spectatorului, experienta sa legata de tema filmului, pentru ca nu este doar un thriller-SF cu urmariri si efecte speciale, ci un film cerebral. Pe de alta parte este un film de referinta pentru genul SF ( A.I.,Brazil, 12 Monkeys, Dark City, filmele cu Batman, sunt doar cateva exemple de filme care au fost influentate de BR), incadrandu-se printre capodoperele genului: Metropolis, 2001, Alien sau Star Wars. Nu cred ca scenariul sau jocul actoricesc al lui H.Ford este slab, ba dimpotriva, el se incadreaza destul de bine in universul „cyberpunk” imaginat de P.K.Dick si transpus superb pe ecran de Ridley Scott. Blade Runner imbina perfect genul SF-filozofic cu cel de thriller-noir si ramane un film unic nu numai prin atmosfera melancolica indusa prin imagine si muzica, cat si, din punctul meu de vedere , prin profunzimea povestii si a personajelor. Oare viseaza androizii oi electrice?

The Departed

În războiul dintre poliţie şi mafia irlandeză, tânărul Billy Costigan (Leonardo DiCaprio) devine o piesă esenţială, el fiind născut în cartierul unde clanul mafiot îşi avea cartierul general. Căpitanul Queenan (Martin Sheen) şi ajutorul său, Dignam (Mark Wahlberg), îi cer lui Costigan să se infiltreze într-un grup mafiot condus de Frank Costello (Jack Nicholson). Un film despre munca poliţiştilor sub acoperire, despre prietenie şi trădare, despre dragoste şi fatalitate.
Un film de acţiune, în regia lui Martin Scorsese, condimentat cu tot ce este necesar unui film de succes.

„Cârtiţa” este plasat în sudul Bostonului, acolo unde Departamentul de Poliţie al statului Massachusetts a declarat un război total, menit să distrugă vârfurile crimei organizate. Ideea este să se pună capăt domniei puternicului cap al mafiei, Frank Costello, acţionându-se din interiorul structurii mafiote. Un tânăr novice, Billy Costigan, care a crescut în sudul Bostonului, este cel desemnat să se infiltreze în cercurile mafiei conduse de Costello. În timp ce Billy îşi dă silinţa să câştige încrederea lui Costello, un alt tânăr poliţist venit de pe străzile din „sud”, Colin Sullivan, se afirmă cu repeziciune în departamentul de poliţie al statului.

Fiind promovat în Secţia de Investigaţii Speciale, Colin face parte dintr-o mână de poliţişti de elită a căror misiune este să-l distrugă pe Costello. Însă ceea ce nu ştiu superiorii săi este că acest Colin lucrează de fapt pentru Costello, informându-l pe şeful crimei organizate despre fiecare pas pe care urmează să-l facă poliţia. Atunci când atât gangsterii, cât şi poliţia, realizează că o “cârtiţă” s-a infiltrat printre ei, Billy şi Colin se află într-un continuu pericol de a fi prinşi şi daţi pe mâna duşmanului şi fiecare trebuie să se grăbească să descopere identitatea celuilalt pentru a se salva la timp.

American History X

Edward Norton este Derek Vinyard, un adolescent neo-nazist care crede cu fervoare în surpremaţia ariana dupa ce este sedus de mesajul periculos al gurului rasist Cameron (Stacy Keach).

Într-o seară, fratele său mai mic, Danny, vine cu răsuflarea tăiată şi îi relatează cum mai mulţi tineri de culoare i-au vandalizat maşina. Fără să stea pe gânduri, Derek înşfacă o arma de foc, iese din casă şi descarcă toate gloanţele de pe ţeavă în tinerii turbulenţi. Judecat şi condamnat la trei ani de închisoare, Derek îşi va revizui în detenţie atitudinea intolerantă şi se va reîntoarce în libertate un cu totul alt om.

Între timp, fratele său îi calcă apăsat pe urme, devenind un skinhead veritabil sub oblăduirea lui Cameron care îi inoculează în minte ura împotriva evreilor, negrilor şi asiaticilor.

Când Danny scrie la cursul de istorie o recenzie favorabilă cărţii de căpătâi a nazismului, Mein Kampf de Adolf Hitler, profesorul său de istorie, care este negru, îl convinge să se înscrie în cursul său cu circuit închis intitulat American History X. Tema pe care o primeşte Danny este aceea de a scrie un referat despre fratele său care a fost pe vremuri elevul aceluiaşi profesor. Astfel, regizorul introduce, prin flash-back-uri în alb şi negru povestea lui Derek, până în noaptea în care i-a ucis pe tinerii de culoare. Ultima parte a filmului se axează pe încercarile lui Derek de a-şi împiedica fratele să comită greşelile pe care le-a comis el.

Finalul este oarecum previzibil, dar şocant şi tulburător.

Edward Norton este nominalizat la Oscar pentru cel mai bun actor într-un rol principal.

Filmul este, practic, povestea unei familii destramate unde personajul principal, membru al unei organizatii neo-naziste, este, fara voia sa, tata si model pentru fratele lui mai mic. O serie de intimplari care culmineaza cu asasinarea unui tinar de culoare, il trimit pe Norton la inchisoare, fapt ce se va dovedi ulterior, primul pas spre salvare. Chiar daca experientele traite dupa gratii, ii vor schimba radical viziunile si viata, pacatele il prind din urma si dintr-un anumit punct de vedere, il fac sa inteleaga ca schimbarea a venit totusi prea tirziu