Biblia hazlie ( 339 )

Biblia nu ne explică de ce nu l-a uns Ilie rege nici pe Hazael, nici pe Iehu: bunul dumnezeu a rostit cuvintele de mai sus şi atîta tot. Acum avem de-a face cu Eliseu. Autorul „sfînt” îşi aduce deodată aminte de Hazael şi de Iehu şi, de bine de rău, caută să-şi îndrepte omisiunea, profitînd de faptul că-l are la îndemînă pe Eliseu. Aflăm, în sfîrşit, acum cine este acest Hazael. „Odată a intrat Eliseu în Damasc, şi Benhadad, regele Siriei, era bolnav. Şi el a fost înştiinţat: «Omul lui dumnezeu a sosit aici!». Atunci a rostit regele către Hazael: «Ia în mîna ta un dar şi du-te în întîmpinarea omului lui dumnezeu şi prin el întreabă pe domnul astfel: «Oare mai scap cu viaţă din boala mea?». Şi Hazael a pornit în întîmpinarea lui şi a luat cu sine un dar şi tot felul de bunătăţi din Damasc, povară cît pentru patruzeci de cămile, şi a venit şi s-a înfăţişat înaintea lui şi i-a spus: «Fiul tău, Benhadad, regele Siriei, m-a trimis la tine cu întrebarea: oare mai scap eu cu viaţă din boala mea?». Şi Eliseu i-a răspuns: «Du-te şi-i spune: vei trăi! Dar domnul mi-a descoperit că el va muri»” (Regi II, VIII, 7―10). Citind aceste prostii, ai impresia cîteodată că visezi. De ce Eliseu, care ştie de la dumnezeu că Benhadad va muri, îi porunceşte lui Hazael să-i făgăduiască bolnavului că se va însănătoşi? De ce el, „prorocul domnului”, îl minte cu bună ştiinţă pe Hazael? Biblia nu ne explică. Această avalanşă de prostii este uneori de-a dreptul obositoare. „Şi Hazael a stat nemişcat în faţa lui şi l-a cuprins frica, iar omul lui dumnezeu a început să plîngă. Atunci a întrebat Hazael: «De ce plînge domnul meu?». Dar el i-a răspuns: «Fiindcă ştiu răul pe care-l vei pricinui fiilor lui Izrail! Cetăţilor întărite le vei da foc, pe flăcăi îi vei omorî cu sabia, pe prunci îi vei zdrobi, iar pe femeile care au în pîntece le vei spinteca!»” (v. 11―12). Cred că dacă cineva v-ar face astfel de prorociri şi aţi crede în adevărul profeţiilor, v-aţi retrage cuprinşi de groază. Dar ce spuneţi despre răspunsul lui Hazael? „Atunci a zis Hazael: «Oare robul tău este cîine să săvîrşească asemenea faptă silnică?». Dar Eliseu i-a luat vorba: «Domnul mi te-a descoperit rege al Siriei». După aceasta a plecat de la Eliseu şi, ajungînd la stăpînul său, l-a întrebat: «Ce ţi-a spus Eliseu?» Şi el i-a răspuns: <Vei trăi!>. Dar la amiază Hazael a luat o pînză pe care a înmuiat-o în apă şi a întins-o pe faţa lui, iar el a murit. Şi Hazael a ajuns rege în locul lui” (v. 13―15). Este un procedeu uluitor de simplu de a cuceri coroana. Nici unul dintre moştenitorii lui Benhadad nu a protestat şi este lesne de înţeles de ce. Aşa era „voia domnului”. La sfîrşitul cap. al VIII-lea ni se spune că, la bătrîneţe, Iosafat l-a asociat la tron pe fiul său Ioram, soţul Ataliei. Aceasta contrazice ceea ce am citit mai sus: ni s-a mai povestit (Regi I, XXII, 51) că acest Ioram, fiul lui Iosafat, se urcase pe tron după moartea tatălui său. Dar dacă ne-am oprit la toate contradicţiile din Biblie, n-am mai isprăvi nicicînd. Ioram, regele lui Iuda, a mers pe calea cea rea.

continuare

1 comentariu (+add yours?)

  1. Trackback: Biblia hazlie ( 338 ) | Caleidoscop

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: