Biblia hazlie ( 335 )

Criticii îşi bat joc de această minune a lui Eliseu, care se deosebeşte de minunea lui Ilie numai prin numărul sporit al mişcărilor pe care le face. Însă teologii văd în aceste mişcări un înţeles mistic: căci trebuie să te agiţi înainte de a face o minune. Prorocul s-a întors din Şunem la Ghilgal şi a găsit foamete în ţară. Iarăşi şi iarăşi foamete . O nouă dovadă că această minunată ţară a Canaanului, cu munţii ei golaşi, cu peşterile şi prăpăstiile ei, cu lacul Sodomei, cu deşertul nisipos şi pietros, nu era de loc atît de roditoare cum o descrie bătrînul dumnezeu prin gura lui Moise. …De acolo Eliseu s-a întors la Ghilgal. Şi era foamete în ţară. Şi pe cînd ucenicii profeţilor stăteau înaintea lui, el a zis ucenicului său: «Pune o căldare mare şi fierbe ceva pentru ucenicii profeţilor ». Şi unul din ei a ieşit la cîmp ca să culeagă verdeţuri. Dar a nimerit o plantă agăţătoare şi a cules din ea o poală plină de castraveţi sălbatici şi s-a întors şi i-a tăiat mărunt ca pe verdeţuri în căldarea cu fiertură fără să-şi dea seama. Cînd s-a pus în blide oamenilor ca să mănînce şi pe cînd mîncau ei din fiertură, au început să strige şi să zică: «Moartea e în căldare, omul lui dumnezeu!». Şi n-au mai putut mînca. Atunci el a zis: «Aduceţi făină!». Şi el a aruncat făină în căldare şi a zis: «Toarnă oamenilor ca să mănînce!». Şi n-a mai fost nimic vătămător în căldare. Un om din Baalşalişa a venit la omul lui dumnezeu şi a adus pîrgă douăzeci de pîini de orz şi grîu nou în desaga lui. Şi a zis: «Dă oamenilor să mănînce!». Şi sluga lui a zis: «Cum să dau acestea la o sută de oameni?». Şi el i-a răspuns: «Dă oamenilor să mănînce, căci aşa zice domnul: „să mănînce şi să mai şi rămînă .'”». Şi le-a pus dinainte şi au mîncat şi a mai şi rămas, după cuvântul domnului” (v. 38―44). Lucrul cel mai remarcabil în această minune este că, după mult timp, Iisus Hristos avea s-o repete. Însă Eliseu era mort de mult şi nu mai putea să-l acuze de plagiat pe fiul Mariei. Cap. al V-lea este consacrat istoriei lui Naaman. Judecînd după ce spune Biblia, s-ar putea crede că este un om deosebit, dar, ca de obicei, nici un istoric nu a auzit despre el. „Naaman, voievodul oştirii regelui Siriei, era om cu nume şi cu vază înaintea stăpinului său, căci prin el domnul dăduse biruinţă sirienilor. Omul acesta viteaz era lepros. Odată pătrunseseră cete de sirieni şi răpiseră din ţara lui Izrail o copilă, care acum slujea pe soţia lui Naaman. Şi ea a zis către stăpîna sa: «Dacă s-ar duce stăpînul meu la profetul din Samaria, l-ar vindeca de lepra lui!»” (v. 1―3).

continuare

1 comentariu (+add yours?)

  1. Trackback: Biblia hazlie ( 334 ) | Caleidoscop

Lasă un răspuns

Completează mai jos detaliile despre tine sau dă clic pe un icon pentru autentificare:

Logo WordPress.com

Comentezi folosind contul tău WordPress.com. Dezautentificare / Schimbă )

Poză Twitter

Comentezi folosind contul tău Twitter. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Facebook

Comentezi folosind contul tău Facebook. Dezautentificare / Schimbă )

Fotografie Google+

Comentezi folosind contul tău Google+. Dezautentificare / Schimbă )

Conectare la %s

%d blogeri au apreciat asta: